În fiecare an, la 30 septembrie este marcată Ziua internaţională a traducătorilor, o iniţiativă din 1991 a Federaţiei Internaţionale a Traducătorilor (FIT – Fédération Internationale des Traducteurs/International Federation of Translators), sub egida UNESCO, care a arătat că patrimoniul cultural nu înseamnă doar „monumente şi colecţii de obiecte”, ci include şi patrimoniul cultural intangibil, respectiv cunoştinţele, credinţele şi profesiile privind oamenii, natura şi relaţia cu universul, potrivit site-ului https://en.fit-ift.org/.
Federaţia Internaţională a Traducătorilor a fost înfiinţată în 1953, la Paris, sub auspiciile UNESCO. Membrii fondatori – şase asociaţii naţionale de traducători şi interpreţi – reprezentau Danemarca, Franţa, Italia, Norvegia, Republica Federală Germania şi Turcia. În 2023, organizaţia marchează împlinirea a 70 de ani de activitate.
În 2023, Ziua internaţională a traducătorilor se desfăşoară sub tema „Translation unveils the many faces of humanity”, prin care se doreşte recunoaşterea rolului important pe care îl joacă acest proces, al traducerii, în vieţile noastre. Traducerea dezvăluie o lume a experienţei umane, permiţând o fereastră către alte culturi decât cele pe care le cunoaştem. Pe măsură ce şocurile climatice şi geopolitice cresc în intensitate, traducerea joacă, de asemenea, un rol important în abordarea ameninţărilor la adresa păcii şi securităţii, în diplomaţie şi multilateralism, dezvoltare durabilă şi ajutor umanitar, demnitate umană şi drepturile omului.
Drepturile lingvistice sunt drepturi ale omului – fiecare are dreptul de a-şi folosi limba de competenţă. Pentru mulţi, acest lucru este posibil doar cu asistenţa unui traducător sau interpret. A nu lăsa pe nimeni în urmă înseamnă să vorbeşti cu toată lumea, mai ales în momente dificile şi de criză, unde nevoia de a înţelege ce se întâmplă în jurul tău şi de a fi înţeles poate fi o chestiune de supravieţuire. Traducătorii şi interpreţii fac acest lucru posibil.
Traducătorii aduc oameni din colţurile opuse ale lumii faţă în faţă, prin poveşti şi prin simplul act de a citi. Traducerea literară ridică barierele culturii şi ale limbii, pentru a dezvălui chipul din spatele povestirii, permiţând cititorilor să se vadă reflectaţi în text, deşi nu vorbesc limba autorului. Traducerea ajută, de asemenea, la păstrarea diversităţii culturale şi la promovarea înţelegerii interculturale, făcând literatura, arta, muzica şi alte opere culturale accesibile oamenilor care vorbesc limbi diferite, dar ajută şi la crearea unei lumi mai interconectate şi mai diverse, în care oamenii pot aprecia şi învăţa unii din culturile celorlalţi.
Ziua de 30 septembrie reprezintă data la care Sfântul Ieronim, traducătorul Bibliei, considerat sfântul patron al traducătorilor se stingea din viaţă la Bethleem, în anul 420 d.Hr., notează site-ul https://www.un.org/. Sf. Ieronim a fost un preot din regiunea de nord-est a Italiei, cunoscut mai ales pentru efortul său de a traduce cea mai mare parte a Bibliei în latină din manuscrisele greceşti ale Noului Testament. De asemenea, el a tradus părţi din Evanghelia ebraică în greacă. Având origini ilire, Sf. Ieronim a învăţat latina într-un mediu organizat şi vorbea fluent greaca şi ebraica, limbi pe care le-a învăţat din studiile şi călătoriile sale.
O etapă istorică a fost atinsă în 2017, pentru toţi traducătorii, interpreţii şi terminologii profesionişti. În cadrul celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a Naţiunilor Unite a fost adoptată în unanimitate Rezoluţia A/RES/71/288 prin care s-a recunoscut rolul traducerii profesionale în conectarea naţiunilor şi promovarea păcii, înţelegerii şi dezvoltării. În aceeaşi rezoluţie, Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 30 septembrie drept Ziua internaţională a traducătorilor, sărbătorită în întreaga reţea ONU.
Organizaţia Naţiunilor Unite este unul dintre cei mai mari angajatori de experţi lingvişti internaţionali. Câteva sute de astfel de angajaţi lucrează la birourile ONU din New York, Geneva, Viena şi Nairobi sau la comisiile regionale ale Naţiunilor Unite din Addis Abeba, Bangkok, Beirut, Geneva şi Santiago de Chile. Documentele ONU sunt emise simultan în cele şase limbi oficiale ale organizaţiei (arabă, chineză, engleză, franceză, rusă şi spaniolă).
Text preluat : www.agerpres.ro
Sursa foto : Inginerie Didactică