La 13 septembrie 2023 este marcată, anual, Ziua pompierilor, pentru aducerea în planul public a eroismului pompierilor militari, în bătălia din Dealul Spirii împotriva forţelor otomane, pentru apărarea Revoluţiei de la 1848.

Anul revoluţionar 1848 cuprinsese Europa şi deopotrivă şi Principatele Române. În Ţara Românească, mişcarea revoluţionară a început în iunie 1848.

Pentru a înăbuşi mişcarea de revoltă din Ţara Românească, la 13 septembrie 1848, forţele otomane conduse de generalul Fuad Paşa au intrat în Bucureşti, potrivit volumului „Istoria României în Date” (2003). Locotenenţa Domnească a dat ordin, la 12 septembrie 1848, colonelului Radu Golescu, comandant al Regimentului 2 Infanterie şi şef al garnizoanei Capitalei, să desfăşoare, în ziua următoare, subunităţi în Dealul Spirii, pentru a întâmpina forţele otomane formate din aproape 6.000 de ostaşi, potrivit www.isualba.ro.

La 13 septembrie 1848, înainte de sosirea forţelor otomane, a avut loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 Infanterie, ceea ce avea să contribuie la întărirea moralului şi dăruirii ostaşilor români. Convinşi de iminenţa declanşării conflictului armat cu forţele otomane, ostaşii Companiei de Pompieri au cerut să se alăture trupelor la cazarma din Dealul Spirii. În acea zi s-a desfăşurat bătălia din Dealul Spirii, ultima confruntare armată de pe teritoriul românesc între contingente militare ale Ţării Româneşti şi otomane, conform portalului www.isubif.ro. Compania de Pompieri Bucureşti, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, a luptat eroic în faţa unui adversar net superior numeric. Bătălia a rămas în istorie sub denumirea „baia de sânge de la Bucureşti”, peste jumătate din efectivul companiei de pompieri au murit în luptă.

Actul eroic de la 13 septembrie 1848 reprezintă una dintre cele mai importante date din istoria armei pompierilor. Este celebrată drept Ziua pompierilor, fiind marcată prin Hotărârea de Guvern nr. 492/1997. În amintirea actului eroic din Dealul Spirii, la 13 septembrie 1901 a fost dezvelit Monumentul Eroilor Pompieri din Bucureşti, realizat de sculptorul Wladimir Hegel, în faţa clădirii Arsenalului Armatei.

Pe 4 ianuarie 1882, circul Krembser a fost mistuit de flăcări, şi odată cu el, 33 dintre cei mai frumoşi cai ai stabilimentului. Însuşi Regele Carol I s-a dus la locul tragediei.

Nu au scăpat nici instituţiile de învăţământ.

În martie 1884 aripa dreaptă a Universităţii Bucureştene a fost cuprinsă de flăcările care au transformat în scrum valoroasa colecţie botanică a doctorului Dimitrie Brândză şi o parte din exponatele Muzeului de Antichităţi şi ale Şcolii de Belle-Arte. Atunci a fost salvată Cloşca cu puii de aur. Se spune că pompierii au învelit fiecare piesă cu propriile vestoane şi le-au evacuat în siguranţă.

Pe 8 decembrie 1926 a luat foc acoperişul Palatului Regal, lemnul grinzilor favorizând extindererea cu repeziciune a flăcărilor, la sala tronului, sala de ceremonie şi sufragerie. După 12 ore de intervenţii, pompierii de la posturile Central, Cometa, Foişor şi Radu Vodă, au reuşit să stingă flăcările, produse se pare de un scurt-circuit.

Pe 22 decembrie 1937, a luat foc Teatrul Cărăbuş din Bucureşti, în timpul unui spectacol. În sală se aflau 1500 de spectatori, veniţi să-l aplaude pe Constantin Tănase. Incendiul, izbucnit sub scenă, a curprins cu repeziciune decorurile, tavanul, Teatrul Vesel. Atunci au murit două garderobiere. Incendiul a fost stins abia a doua zi.

Foişorul de Foc şi Muzeul Naţional al Pompierilor

Foişorul de Foc, o clădire de 42 de metri, a fost construit în 1890, ca punct de supraveghere și alarmare al pompierilor, la doi ani după ce precedentul turn, Turnul Colței, ridicat în 1715, a fost demolat. Realizat după planurile lui George Mandrea, arhitectul-șef al Bucureștiului, Foișorul de Foc a fost gândit ca turn de apă. După finalizarea construcției însă, compania locală de apă, Uzina de Apă Grozăvești, nu a avut pompe suficient de puternice pentru a-l umple cu apă.

Foișorul de Foc a fost folosit de către pompieri până în 1935, când și-a pierdut rolul, întrucât în București se ridicau tot mai multe clădiri înalte, iar introducerea telefoniei făcea inutilă existența unui turn de veghe. Din 1963 a fost transformat în Muzeul Naţional al Pompierilor.

În 2023, ziua este marcată la nivel central şi local prin diferite manifestări specifice. Parada de defilare a personalului şi tehnicii de anul acesta, dedicată împlinirii a 175 de ani de la bătălia de la Dealul Spirii, a fost anulată ca urmare a contextului generat de explozia de la Crevedia în urma căreia au fost răniţi cei mai mulţi pompieri din istoria acestei arme, peste 40 de pompieri răniţi, dintre care unii sunt în stare gravă. În plan extern, pompierii români au intervenit, în diferite misiuni în sprijinul unor colegi pompieri din state ale Uniunii Europene şi din NATO, respectiv în cadrul acţiunilor de salvare pe fondul dezastrului provocat de cutremurul din Turcia, în luna februarie, în incendiile din Grecia (în insula Rodos şi lângă Alexandroupolis), în iulie şi în august, şi în Franţa (în insula Corsica), în august

Text preluat : www.agerpres.ro

Sursa foto : www.igsu.ro